Istoricul Bibliotecii ASE

Imprimare

    Rolul Bibliotecii Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în viaţa „cetăţii" academice şi în cadrul universului cunoaşterii individuale este de a configura o nouă pedagogie adaptată contemporaneităţii.


    Relaţia strânsă dintre bibliotecă şi şcoală, specifică tradiţiei noastre culturale, s-a manifestat şi în cazul Bibliotecii Centrale, începuturile sale fiind indisolubil legate de cele ale instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

    Articolul 20 din Legea de întemeiere a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI) prevedea obligaţia de „a se înfiinţa, de a întreţine şi a face să funcţioneze în mod obligatoriu, seminariile de practică, laboratoarele şi biblioteca", iar Regulamentul pentru organizarea AISCI din 1 septembrie 1913 stipula obligaţia imperativă a Consiliului de Administraţie de a întreţine din fondurile proprii ale Academiei o bibliotecă. Aşezarea bibliotecii doar în grija secretarului Academiei, reflectă foarte clar importanţa redusă în procesul didactic al instituţiei mamă. Fondul de carte de 3800 de volume ce provenea din donaţii ale profesorilor, nu putea nici măcar sa secondeze activitatea didactică, nefiind achiziţionat în urma unei deliberări care să stabilească priorităţile bibliografice ale facultăţilor, relative la programa universitară.

     Din 1927, biblioteca începe sa funcţioneze pe baza unui criteriu bibliotecar, riguros ştiinţific, devenind dintr-un serviciu administrativ, o secţie de documentare ştiinţifică care completa demersurile profesorilor în activitatea intelectuală.


    Achiziţiile, în cea mai mare parte lucrări de specialitate, completate în mod fericit cu cele denumite generic de cultură generală, în fapt literatură, istorie, ştiinţe sociale sau tehnice, sunt dintre cele mai recente şi trădează interesul pentru educarea studenţilor în spiritul unei cunoaşteri globale a fenomenului socio-economic. Este evidentă şi impulsionarea studiului individual ca metodă şi soluţie de completare a cunoştinţelor dobândite în urma cursurilor oficiale. În acest moment al istoriei celor două instituţii se poate surprinde începutul procesului educaţional, manifestat foarte accentuat în zilele noastre, prin care instituţiile de învăţământ superior nu mai impun dogmatic anumite informaţii, ci oferă direcţii de orientare foarte largi sau desfăşoară o activitate de consultare în conformitate cu o structură doar în aparenţă rigidă. Se petrece aşadar o democratizare a învăţământului superior economic prin oferirea posibilităţii de a alege şi de a discerne.

     Prin deschiderea noului local al bibliotecii în noiembrie 1935, se marchează peremptoriu importanţa deosebită în structura învăţământului superior economic, adaptat după Marea Unire la realităţile şi problematica economică românească. Percepţia ei în societate este de element auxiliar al unei instituţii care trebuie să fie utilă progresului ţării prin pregătirea de specialişti care vor face „adevărate opere de ridicare naţională" după cum se exprima regele Carol al II-lea în discursul inaugural. Imaginea este completată de cuvintele profesorului I. Răducanu, rectorul Academiei din acea vreme: „Mărturisim convingerea că adevărata şcoala este elementul cel mai de seamă pentru reînnoirea societăţii prin formarea unui nou tip de cetăţean, pregătit nu numai cu tehnica şi cunoştinţele de specialitate, ci şi cu un ethos, altul decât cel curent în viaţa socială. Din acest punct de vedere, şcoala este instrumentul eficace de reformă a societăţii, prin înălţarea spiritul şi sufletului generaţiei tinere."

     După 1945, regimul comunist a hotărât subordonarea învăţământului scopurilor sale ideologice. Aria curriculară se modifică radical prin introducerea cursurilor de materialism dialectic şi filozofie marxistă, singurele acceptate drept chei ale fenomenelor socio-economice. În această etapă, biblioteca trece printr-o perioadă foarte dificilă, o mare parte din volumele sale fiind interzise, iar personalul diminuat prin excluderea celor mai valoroşi membrii. Epurarea care afectează întreaga Academie va lipsi biblioteca şi de cei mai apropiaţi colaboratori. Criza care a afectat întreaga societate românească s-a resimţit poate cel mai acut la nivelul procesului educaţional care şi-a pierdut valoarea europeană unanim recunoscută.

    Deschiderea relativă a regimului comunist sub Nicolae Ceauşescu, la sfârşitul anilor 60' şi începutul anilor 70', a permis bibliotecii să-şi îmbogăţească colecţiile cu o serie de cărţi şi publicaţii din Occident. Acest moment marchează şi evoluţia învăţământului superior românesc, prin legea din 1968, privind învăţământul în R. S. România şi înfiinţarea Academiei de Studii Economice din acelaşi an, prin restructurarea fostului Institut de Ştiinţe Economice. Rolul deosebit al Bibliotecii Centrale în cadrul celei mai importante instituţii de învăţământ universitar economic din România a fost fixat pentru viitor.


     Căderea „cortinei de fier" si liberalizarea informaţiei a permis reînnoirea fondurilor prin schimb internaţional şi achiziţii masive. Biblioteca a devenit una din priorităţile conducerii Academiei care a iniţiat o politică de modernizare remarcabilă, afirmată deschis de către rectorul Paul Bran: „Am considerat permanent că avem nu numai datoria, dar şi posibilitatea să oferim celor 25.000 de studenţi ai ASE condiţii corespunzătoare de studiu” deoarece „obiectivul cu care ne mândrim cel mai mult este bibliotecă" (Adevărul economic nr.22, 1997, p.26).

    În februarie 2002, ia fiinţa Biblioteca Virtuală, ca parte integrantă a Bibliotecii Centrale a Academiei de Studii Economice Bucureşti. Este un răspuns pozitiv la necesitatea iminentă a deschiderii Bibliotecii de carte clasică către un număr din ce în ce mai mare de cititori ce apelează la serviciile acesteia (studenţi, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice etc.).


    Pe fondul acestui imperativ, prin intermediul unei infrastructuri moderne, „catalogul cărţilor" este transpus în format electronic, pe interfaţa web, fiind accesibil atât din Campusul A.S.E, unde s-a amenajat un spaţiu destinat accesării catalogului, pentru utilizatorii proprii, dar şi din exterior, via Internet. Complexitatea serviciilor oferite de către Biblioteca Centrală creşte, în sensul diversificării acestora şi îmbunătăţirii accesibilităţii spre informaţie: peste 150 de terminale sunt puse la dispoziţia utilizatorilor specifici pentru accesul la Internet; începe dezvoltarea colecţiei de material virtual, atât prin achiziţia unor licenţe către baze de date cu informaţie economică (ex: J Store), cât şi prin crearea unor baze de date proprii (ex: carte veche din patrimoniul A.S.E.). În ceea ce priveşte informaţia economică, se alcătuieşte un „catalog de adrese web", conform cu domeniile şi specializările din cadrul Facultăţilor Academiei, acesta fiind dublat de numeroase trimiteri către alte Biblioteci, din ţară şi din străinătate, Universităţi şi Institute economice, referinţe virtuale etc. Atuu-ul forte al Bibliotecii Virtuale îl constituie valorificarea cărţii de patrimoniu, cărţii vechi şi cărţii rare de pe rafturile lustruite, dar scârţâinde de trecerea timpului, ale sălii Virgil Madgearu, într-un repertoar „virtual" deschis către civilizaţia mileniului III.

 

 

 

Acest site a fost modernizat în cadrul proiectului Parteneriat pentru modernizarea şi reorganizarea serviciilor bibliotecilor universitare.

Site admin: Dragoș Vespan 

Website Security Test