Biblioteca ASE 1913 - 2013

Imprimare

Aprilie 1913 – Apare Legea de înfiinţare a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), publicată în Monitorul Oficial, care stipula la articolul 20: „Din fondurile sale proprii Academia va înfiinţa, întreţine şi face să funcţioneze în mod obligatoriu seminariile de practică, laboratoriile, biblioteca şi muzeul”. Acest articol de lege reprezintă, de fapt, actul de naştere al bibliotecii.

Septembrie 1913 – S-a publicat Regulamentul pentru organizarea şi administrarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, care conţinea şi precizări privind funcţionarea bibliotecii: Secretarul Academiei, pe lângă conducerea Cancelariei, era şi conservatorul bibliotecii şi al materialului didactic; taxa pentru bibliotecă şi laborator era de 20 lei anual şi se plătea până la 15 ianuarie a anului academic; Rectorul va întocmi regulamentul Bibliotecii; în momentul în care importanţa bibliotecii va creşte se va numi un bibliotecar de către Rector; sala de studiu trebuia să fie deschisă cel puţin 5 ore pe zi, în zilele lucrătoare; achiziţia cărţilor şi revistelor se va face de către consiliul de administraţie, la propunerea Rectorului şi pe temeiul cererilor profesorilor, conferenţiarilor şi studenţilor.

Noiembrie 1913 – Se deschide biblioteca în clădirea închiriată din Calea Victoriei nr. 102. Colecţiile sale s-au constituit din donaţii ale unor intelectuali şi ale profesorilor Academiei, precum şi din Revista Cursurilor, care apărea săptămânal. Fondul de carte şi sala de lectură au funcţionat într-o singură încăpere (36 locuri), până la construirea Palatului AISCI.

1918 – Apare Darea de seamă pe anii 1913-1918 publicată de Rectoratul Academiei la sfârşitul căreia se publică şi Catalogul cărţilor din bibliotecă. Pe parcursul a 15 pagini erau grupate, pe domenii, cărţile existente în bibliotecă în anul 1918 (aproximativ 1300 exemplare). Erau nominalizate şi 29 de reviste şi alte periodice.

1921 – Primul nume de bibliotecar, menţionat într-o broşură de prezentare a Academiei Comerciale, a fost Atanasiu Glodeanu - „Bibliotecar şi Custode al colecţiunilor”.

1925 – Biblioteca deţinea 2.859 volume, cărţile şi periodicele acoperind în cea mai mare parte disciplinele ce se predau în Academie.

15 Noiembrie 1926 – În dimineaţa zilei de luni 15 noiembrie 1926, la orele 11, a avut loc solemnitatea inaugurării Palatului Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti.

1927 – Biblioteca era descrisă astfel în Anuarul din 1926-1927: „Biblioteca studenţilor, într-adevăr modern instalată are dulapuri pentru cărţi, cu două etaje, despărţite prin o galerie. Ea face colţ pe doi din pereţii întinsei săli, foarte frumos luminată, ocupând etajul al doilea al faţadei dinspre Piaţa Romană, are distribuite pentru citit, pe lângă mesele mari comune cari ocupă mijlocul, 24 mese mici individuale, care ocupă marginea. Despărţită prin biroul bibliotecarilor, este sala de lectură a profesorilor”.

1 aprilie 1927 – Se deschide biblioteca din noul Palat AISCI, reorganizată pe criterii biblioteconomice clare. Bibliotecar şef este numit V. Dumitriuc ajutat de bibliotecarii O. Vasilescu şi Christina Tuduri. Existau 3 săli de lectură: una pentru profesori şi două pentru studenţi (130 locuri).

1928 – S-a publicat Catalogul cărţilor: situaţia la 1.X.1928, un foarte util instrument bibliografic. Catalogul reflecta situaţia publicaţiilor tip monografie, aflate în colecţiile Bibliotecii în acel an. Această apariţie a marcat trecerea Bibliotecii la nivelul de compartiment principal de informare şi documentare ştiinţifică, organizat pe principii biblioteconomice moderne.

1933 – În acest an, biblioteca avea 10.572 de volume (din care 2.283 erau primite ca donaţie) şi 1.792 de periodice (din care 417 erau colecţii complete). De asemenea, biblioteca deţinea abonamente la 79 de  periodice. Până în 1933 au luat fiinţă şi 6 biblioteci de seminar.

30 noiembrie 1935 – Se inaugurează noul corp de clădire destinat bibliotecii, lucrare iniţiată de rectorul Ion Răducanu. La festivităţile prilejuite de acest moment a luat parte chiar Regele Carol al II-lea care a dezvelit o placă de marmură. Noua clădire adăpostea o sală de lectură destinată studenţilor (112 locuri), o sală de lectură pentru public (104 locuri), trei camere individuale de studiu şi depozitul de cărţi, situat la ultimul etaj.

1935-1940 – Apare sub egida Bibliotecii publicaţia Buletinul Bibliotecii, Cu pariţie trimestrială Buletinul informa cititorii despre noile lucrări economice editate în străinătate şi în ţară.

1938 – În acest an apare un nou Regulament pentru organizarea şi funcţionarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti. Articolul 11 oferă o definiţie a bibliotecii: „Biblioteca este aşezământ universitar ştiinţific şi cultural, destinat, în primul rând, satisfacerii nevoilor didactice ale Academiei şi în acelaşi timp şi al preocupărilor economice şi financiare”.

1940 – În august 1940 a avut loc o licitaţie restrânsă pentru atribuirea lucrărilor de construcţie la o aripa nouă care urma să conţină şi spaţii pentru săli de lectură şi depozitul de carte al bibliotecii.

1945 – Biblioteca era împărţită în 4 secţiuni: Secţiunea I Cărţi, Secţiunea II Periodice, Secţiune III Documentare şi Secţiunea IV Administrativă.

1948-1973 – Directoratul omului de cultură Theodor Ludu a avut un rol esenţial în funcţionarea şi dezvoltarea Bibliotecii. Rezumând, activitatea sa s-a desfăşurat astfel: 1935-1936 redactor la publicaţia Buletinul Bibliotecii; 1936-1945 bibliotecar diurnist la secţia de studii şi bibliografie, apoi şef la Secţia I Cărţi; 1945-1947 contabil şef al AISCI (fiind totodată numit înlocuitor al d-rei Christina Tuduri la conducerea Bibliotecii în cazul lipsei acesteia); 1947-1948 subdirector al Bibliotecii ASCC; 1948-1973 director al Bibliotecii. Theodor Ludu a  publicat o serie de studii, cu precădere din domeniul bibliografiei. Theodor Ludu a fost printre primii oameni de cultură care au prognozat detronarea, la un moment dat, a supremaţiei cărţii tipărite.

1955 – Dacă în 1951 existau 17 biblioteci filiale, în 1955 s-a ajuns la un număr de 38: 16 biblioteci filiale la catedre cu sală de lectură (506 locuri), 6 biblioteci de cămin (285 locuri), 16 biblioteci mobile de catedră fără sală, dar cu puncte documentare cu 66 locuri. Numărul de locuri a crescut de la un total de 334 câte erau în 1948, la 755 locuri în 1951, 918 în 1952, 1080 la sfârţitul anului 1954 şi 1157 la finele trimestrului I al anului 1955. Acest lucru s-a datorat atât înfiinţării unei mari săli de lectură cu 300 de locuri (actuala sală de lectură Victor Slăvescu), cât şi extinderii reţelei de biblioteci.

1978 – Apare Ghidul Bibliotecii Centrale în anul 1978 care ne oferă o imagine sintetică a bibliotecii şi serviciilor propuse utilizatorilor. Sunt enumerate următoarele săli de lectură: Sala de lectură centrală nr. 1 – situată la etajul I al clădirii de pe str. Căderea Bastiliei, avea o capacitate de 340 locuri; Sala de lectură nr. 2 – situată la etajul II al aceleeaşi clădiri, avea o capacitate de 63 locuri; Sala de lectură nr. 3 – plasată la etajul II, avea 103 locuri; Sala de lectură nr. 4 – situată la etajul I, era destinată cadrelor didactice şi avea o capacitate de 25 locuri; Sala de lectură din corpul Dorobanţi – situată la etajul VII din corpul B, avea o capacitate de 56 locuri; Sala de lectură de la Complexul Agronomic – situată în incinta căminului C1, sala avea un număr de 18 locuri; Sala de lectură pentru periodice - situată la etajul II al clădirii de pe str. Căderea Bastiliei, avea o capacitate de 50 locuri. De asemenea, existau 34 biblioteci de catedre, pentru uzul cadrelor didactice şi studenţilor, şi 3 biblioteci de cămine.

1981-1982 – A avut loc o reamenjare a Bibliotecii. Procesul de modernizare a constat în introducerea unor sisteme tehnice moderne care să elimine timpul de aşteptare şi să creeze condiţii de studiu superioare pentru utilizatori. În anul 1981 se înfiinţează punctul de informare ONU. Acest centru de informare cuprindea o serie de publicaţii editate de Organizaţia Naţiunilor Unite.

1988 – Biblioteca dispunea de 8 săli de lectură, dintre care se detaşează Sala de lectură nr. 1, cu o capacitate de 328 de locuri, unde se puteau obţine publicaţii din depozitul bibliotecii. Sala de lectură nr. 2 deţinea un fond de publicaţii format din cursuri şi manuale universitare, precum şi carte social-politică. În această sală se utiliza accesul liber la raft. Documentarea ştiinţifică se efectua şi prin publicaţiile bibliotecii: Buletinul de informare bibliografică economico-socialăBuletinul de sinteze şi Buletinul de recenzii.

1989-1995 – În primii ani după Revoluţia Română din 1989 structura bibliotecii s-a păstrat, serviciile oferite şi activităţile curente urmând însă calea unei deschideri mai largi către explozia informaţională ce a apărut după căderea regimului comunist. În 1993 Biblioteca ASE dispunea de 6 săli de lectură ce erau frecventate de aproximativ 16.000 de cititori.

1992 – A debutat utilizarea programului de biblioteca CDS/ISIS, program produs şi distribuit gratuit sub egida UNESCO tuturor instituţiilor non-profit.

1992-1996 – Buletinul Informarea bibliografică a avut o apariţie lunară, între anii 1992-1996, a fost elaborat pe calculator şi informa utilizatorii bibliotecii asupra cărţilor străine intrate în bibliotecă după anul 1989.

1996 – Biblioteca ASE intră într-un amplu program de modernizare şi reorganizare, elaborat şi pus în aplicare de noua echipă managerială condusă de Rectorul Paul Bran.

1996-2002 – Numărul sălilor de lectură a ajuns la 16, având în total 1088 locuri, dintre acestea 12 săli erau specializate pe facultăţi. Sălile de lectură ofereau acces direct la cărţile aflate la raft. Se mai evidenţiază organizarea unei secţii de literatură străină, existenţa a două centre de împrumut, dotarea bibliotecii cu aproximativ 130 calculatoare performante, dispuse în reţea, cu acces la Internet.

2005 – Începe reorganizarea Bibliotecii ASE, din punct de vedere funcţional şi estetic,  în mandatul rectorului Ion Gh. Roşca.

2006 – În sala de lectură Victor Slăvescu s-au realizat,  de către pictorul Sabin Bălaşa, picturile murale Feerie şi Geneză.

2006-2007 – Are loc acţiunea de renovare şi consolidare a sălii de lectură Victor Slăvescu, principalul centru de informare, documentare şi studiu al studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor din Academia de Studii Economice. Sala de lectură Paul Bran a fost deschisă în anul 2007 şi găzduieşte o mare parte a pinacotecii ASE. A fost amenajată şi sala de lectură Periodice, care cuprinde colecţii de publicaţii seriale româneşti şi străine din domeniul economic şi al ştiinţelor conexe, baze de date online sau pe CD. În intervalul 2006-2007 s-a lansat site-ul Bibliotecii Centrale, cu un conţinut informaţional bogat şi o interfaţă grafică atractivă. De asemenea, s-a inaugurat sala de conferinţe a Bibliotecii, Robert Schuman, şi au fost oferite  servicii noi, cum ar fi referinţele prin e-mail. Activitatea de modernizare a bibliotecii a cuprins şi Depozitul central, acţiunile de organizare şi amenajare derulându-se în perioada 2005-2007.

2008 – Procesul major de modernizare a bibliotecii s-a încheiat în 2008 odată cu reamenajarea Sălii de lectură Virgil Madgearu. Sala a fost modernizată din punct de vedere al instalaţiilor electrice şi de încălzire, de asemenea, fiind montat un sistem performant de amplificare şi videoproiecţie. În perioada iunie-septembrie 2008 a fost recondiţionat şi mobilierul art nouveau al sălii.

2008 – Din 2008 Biblioteca Academiei de Studii Economice a realizat şi publicat, la iniţiativa Serviciului Cercetare Bibliografică, în cadrul Editurii ASE, două reviste de specialitate: Repertoriul tezelor de doctorat şi Buletin bibliografic.

2009 – În urma aplicaţiei depuse în 2008 de către Biblioteca ASE, Comisia Europeană semnează, în 2009, un acord de cooperare cu biblioteca şi în luna martie se deschide Centrul de Documentare Europeană (CDE). Acest centru oferă acces la informaţii şi documente ale Uniunii Europene, atât în format tipărit, cât şi electronic.

2010 – Începând cu luna ianuarie, Biblioteca ASE, datorită demersurilor Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, a  devenit Depozitarul tuturor publicaţiilor UN-FAO în România.

2010 – În acest an Biblioteca ASE a câştigat proiectul strategic Parteneriat pentru modernizarea şi reorganizarea serviciilor bibliotecilor universitare, implementat în parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru o perioadă de  26 luni, în cadrul programului POSDRU. Obiectivul principal al acestui proiect a fost creşterea calităţii şi a gradului de inovare în învăţământul superior, prin implementarea soluţiilor software menite să îmbunătăţească activitatea educaţională, serviciile de documentare şi cercetare ştiinţifică oferite de biblioteca universitară. În cadrul proiectului a fost achiziţionat un sistem informatic integrat de bibliotecă. Sistemul integrat implementat este TinREAD (The Information Navigator for READers), sistem automatizat de bibliotecă, dezvoltat de IME România.

2011 – Situaţia încadrării cu personal a bibliotecii se prezenta astfel: 64 de angajaţi, din care 3 cu normă parţială; ca nivel de instruire 38 de angajaţi aveau studii superioare şi 26 studii medii.

2012-2013 – Dimensiunea actuală a bibliotecii se înscrie în jurul următoarelor cifre: 761.347 volume (carte şi periodice), peste 30.200 de utilizatori înscrişi, 75 titluri abonate la periodice româneşti şi 33 titluri periodice străine, 2.232  metri liniari de rafturi cu acces liber ocupate de colecţii, 492 locuri în sălile de lectură, 1.250 locuri în sălile de studiu din cămine, aproximativ 100 de calculatoare conectate la Internet, acces la 10 baze de date cu publicaţii ştiinţifice, 58 de angajaţi.

 

Acest site a fost modernizat în cadrul proiectului Parteneriat pentru modernizarea şi reorganizarea serviciilor bibliotecilor universitare.

Site admin: Dragoș Vespan